România are nevoie de o nouă strategie națională de sănătate asumată transpartinic și care să includă obiective realiste, concrete, care să reflecteze direct nevoile reale ale populației, obiective care să poată fi atinse cu resursele previzibil disponibile.

Această strategie națională de sănătate trebuie să ia în considerare servicii de prevenție pentru populația sănătoasă, servicii medicale curative pentru cetățenii bolnavi și servicii de paliație pentru cei cu boli cronice incurabile.

În același timp, această strategie națională de sănătate trebuie să se bazeze pe o evaluare a costurilor normative ale serviciilor medicale, la standardul mediu din Uniunea Europeană, urmărind planuri bugetare pe mai mulți ani.

Implementarea de urgență a următoarelor măsuri, într-un orizont de timp de 18 luni, poate produce acel efect de domino benefic întregului sistem medical românesc și de care are nevoie fiecare dintre noi: pacienți, medici, asistenți medicali, orice român alături de copiii și părinții săi.

Măsurile propuse:

1. DEPOLITIZAREA funcțiilor de management din sistemul medical prin organizarea de concursuri publice, deschise tuturor profesioniștilor, bazate pe criterii obiective, însoțite de publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a gradului de îndeplinire anuală a acestor indicatori.

2. Stabilirea unui plan multianual de INVESTIȚII în sistemul public de sănătate, bazat pe nevoile reale ale comunităților locale. Primul pas în elaborarea acestui plan este inventarierea resurselor materiale și umane existente în spitalele aflate în subordinea autorităților locale și centrale, cu respectarea obligatorie a principiului transparenței veniturilor și cheltuielilor.

3. Creșterea accesului românilor din mediul RURAL și din comunitățile vulnerabile la servicii de sănătate. Autoritățile trebuie să susțină nu doar declarativ, ci concret prin crearea unui cadru favorabil, inițiative deja existente dar ignorate sau grav subfinanțate precum:

• Rețeaua de asistență medicală comunitară;
• Organizațiile care acordă îngrijiri medicale și paliative la domiciliu;
• Caravane medicale în zonele defavorizate;
• Refacerea rețelei de cabinete de medicină școlară și educație pentru sănătate.

4. Întărirea politicilor de sănătate destinate COPIILOR, prin consolidarea rolului furnizorilor de medicină primară, dezvoltarea serviciilor de promovare a sănătății mentale a copilului și adolescentului și adoptarea cu celeritate a reglementărilor legale cu privire la măsurile medicale profilactice, inclusiv vaccinarea, în acord cu principiul constituțional al sănătății publice și al necesității protecției speciale a grupurilor vulnerabile.

5. Prioritizarea finanțărilor acordate programelor naționale de sănătate curative pe baza dovezilor științifice de siguranță și de eficiență a tratamentelor existente prin promovarea metodelor științifice de EVALUARE a tehnologiilor medicale.

6. Reformarea drastică a sistemului de CONTROL AL CALITĂȚII serviciilor medicale în spitalele românești. Este necesară stoparea practicii larg răspândite a planurilor de conformare prin care spitale aflate într-o stare deficitară continuă să fie menținute în circuitul spitalicesc cu riscul periclitării siguranței pacienților.

7. Asumarea politică fermă a creșterii finanțării Sănătății cu 1% din PIB ÎN FIECARE AN astfel ca, până în anul 2025, România să atingă media de finanțare de la nivelul Uniunii Europene.

8. Stoparea crizelor repetate de medicamente esențiale prin MONITORIZAREA reală și sancționarea promptă a actorilor din piața farmaceutică care nu respectă obligația legală de serviciu public prin care trebuie să asigure cu prioritate pacienților din România stocuri continue de medicamente la nivelul tuturor farmaciilor.

9. Respectarea și implementarea PROTOCOALELOR de tratament la nivelul fiecărei secții spitalicești din România poate deveni realitate doar prin instituționalizarea principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu ajutorul recompenselor și sancțiunilor definite concret în lege și aplicate prompt fiecărui spital în parte.

10. Reformarea programului de REZIDENȚIAT, ca principal mod de a păstra în țară medicii tineri, prin actualizarea curriculumului de pregătire, introducerea coordonatorilor de rezidențiat dedicați pentru un număr de maximum zece medici rezidenți și deblocarea mai multor posturi în sistemul public de sănătate.

Este necesară construirea unei economii circulare, verzi și sustenabile, care să pună în centru calitatea vieții oamenilor și să prevină crize viitoare. Se impune crearea unei piețe a muncii echitabile, condiții corecte și oportunități egale, cu un sistem fiscal just din punct de vedere social și economic. Avem nevoie de investirea inteligentă a resurselor publice, în primul rând în oameni, mediu și tehnologie, pentru ca acestea să asigure securitatea locurilor de muncă pe termen lung. Pactul Verde European oferă României șansa de a urma calea investițiilor durabile în sfera mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a a cercetării și inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Măsurile propuse:

1. Măsuri generale de finanțare și fiscalitate:

Pachetele de asistență financiară sunt direcționate către economia reală, nu (numai) către piața financiară: pentru salariile lucrătorilor, pentru antreprenori, micile afaceri și pentru diversificarea acestora mai ales la nivel local.

• Stimulentele financiare sunt acordate în baza unor condiții: reprezentare adecvată a lucrătorilor la nivelul bordului director, salarii minime decente, contracte colective de muncă, planuri de ”înverzire”/decarbonare etc. astfel încât să asigure condiții corecte și oportunități pentru toată lumea;
• Pentru companiile mari, sprijinul public este condiționat de o aliniere completă cu Acordul de Climă de la Paris și cu respectarea strictă a legislației europene de mediu;
• Elaborarea politicilor economice se face prin consultarea partenerilor sociali;
• Susținerea Pactului Verde European și a Acordului de Climă de la Paris ca soluție pentru finanțarea tranziției către o economie sustenabilă;
• Dezvoltarea de politici și servicii publice care promovează reziliența în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin înființarea unui minister al tranziției economice care să asigure convergența și coerența politicilor economice cu cele de mediu;
• Reforma legislației privind dialogul social pentru a asigura o reală organizare colectivă a salariaților și putere de a-și revendica drepturile de muncă (salarizare mai bună, condiții de lucru decente);
• Implementare TVA la consumul de lux poluant, impozit pe clădiri de lux energofage, pe tranzacții imobiliare mari și dividende; implementarea imediată a recomandărilor OCDE care minimizează arbitrajul fiscal al corporațiilor (prețurile de transfer);
• Adaptarea Taxonomiei Sustenabile propusă de Comisia Europeană la realitățile climatice ale României, și instituționalizarea Taxonomie în regimul macroprudențial al BNR cu obiectivul de a reorienta finanțarea dinspre activități poluante către activități verzi.

2. Transport:

• Dezvoltarea sustenabilă, integrată (incluzând măsuri eficiente de conservare a naturii) a rețelelor publice de transport - transport public în comun curat și accesibil (cale ferată, rețele municipale, rețele inter orășenești);
• Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport național - finalizarea coridoarelor de transport planificate în regim de autostradă cu respectarea celor mai bune practici pentru minimizarea impactului asupra naturii; infrastructură pentru transportul electric; infrastructură pentru transportul alternativ; infrastructură feroviară care să preia mare parte din traficul de marfă;

3. Agricultură:

• Încurajarea și susținerea producției agroecologice de hrană la scară mică și locală și a întregului său lanț - de la activitatea de producție de către micii producători, la distribuția și desfacerea produselor prin:
  • menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe și sate și a magazinelor agro-alimentare;
  • prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice, cât și cele administrate de administratori privați, alocarea de fonduri la național și local pentru asigurarea igienei și siguranței micilor producători (ex. dezinfectanți, măști, mănuși etc.);
  • realizarea de investiții publice pentru dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate de către micii producători;
  • îmbunătățirea procedurilor și încurajarea achizițiilor publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri scurte alimentare pentru uz instituțional;
• Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare și de asemenea, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.
• Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei, precum și obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară.

Criza climatică e deja aici de mulți ani, nu a venit pe neașteptate, precum pandemia, nu-i la fel de prezentă și egal observabilă peste tot, dar este la fel de acută. Oamenii de știință de la care guvernele așteaptă astăzi soluții au tot tras semnale de alarmă în ultimele decenii cu privire la criza climatică și a naturii, dar au fost ignorați de către liderii politici, ba chiar acuzați de “fake news”. Astăzi e tot mai clar pentru întreaga lume că au dreptate. Avem șansa de a implementa măsuri care să țină cont de aceste avertismente și să prioritizeze investiții publice verzi, de pe urma cărora să beneficieze oamenii și natura pe termen lung. E urgent să oprim tăierile ilegale de pădure, să nu mai investim în rafinării, termocentrale, mine, baraje megalomane, șosele prin inima munților, ferme intensive. Putem prioritiza agricultura ecologică, putem promova măsuri împotriva poluării, putem investi în eficiență energetică, în democratizarea producției de energie și o rețea de transport public național prietenos cu mediul. De asemenea, nu putem merge mai departe fără a investi în refacerea și protejarea surselor de apă, element esențial pentru o rețea de ecosisteme sănătoase, de care avem nevoie pentru a susține viața.

Măsurile propuse:

1. Arii protejate / Biodiversitate

• 30% din ecosisteme să beneficieze de protecție până în 2030, cu suprafețe de minim 10% de protecție strictă;
• pentru a le asigura funcționalitatea, inclusiv continuitatea furnizării serviciilor ecosistemice de care depindem
• asigurarea unei rețele dense de arii naturale protejate, inclusiv urbane, interconectate și gestionate eficient (eficiență evaluată în baza unei metodologii obligatorii).;
• Menținerea respectiv îmbunătățirea conectivității ecologice între habitatele naturale prin: identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice critice la nivel de peisaj; asigurarea unui management eficient al acestor coridoare ecologice; dezvoltarea unei infrastructuri verzi coerente, inclusiv implementarea de măsuri concrete pentru reducerea impactului investițiilor și infrastructurilor mari (de exemplu infrastructura liniară de transport); reconstrucția ecologică în zonele cheie pentru conectivitatea ecologică, etc. asigurarea finanțărilor necesare;
• Dezvoltarea și implementarea de planuri de acțiune pentru speciile (după caz, grupurile de specii) și habitatele rare, periclitate sau strict protejate, pentru coordonarea eforturilor la nivel național în vederea conservării acestor valori naturale. Aceste planuri trebuie să includă și metode de monitorizare agreate de lumea științifică, măsuri realiste de conservare și management elaborate în mod participativ, etc.
• Implementarea de măsuri pentru reducerea diverselor tipuri de braconaj, inclusiv cinegetic și piscicol, care vizează și afectează în majoritatea cazurilor specii protejate. Trebuie totodată limitată și colectarea resurselor naturale de proveniență vegetală care în momentul de față este scăpată de sub control.
• Îmbunătățirea co-existenței cu fauna sălbatică prin implementarea și finanțarea de măsuri eficiente și concrete de prevenire a interacțiunilor nedorite între oameni și animale. Este necesară atât protejarea sănătății și integrității oamenilor, a bunurilor materiale ale acestora cât și a animalelor sălbatice pentru menținerea sănătății și integrității ecosistemelor de care depindem
• Asigurarea resurselor financiare, materiale și umane pt. managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversitatii și dezvoltarea serviciilor care valorifica sustenabil serviciile ecosistemice, patrimoniul natural și cultural;
• Dezvoltarea unui program național de educație pentru mediu și natură:
• Constituirea unui sistem național de plăți pentru serviciile ecosistemice pentru asigurarea co-finanțării managementului ariilor protejate (taxarea folosirii resurselor);
• Integrarea în legislaţia de mediu relevantă a obligativităţii verificării (expertizării) studiilor de mediu (în principal pentru SEA, EIA şi EA) prin experţi independenţi (alţii decât cei care au participat la elaborarea studiului ce trebuie verificat şi care nu se află în conflict de interese cu aceştia), precum şi a obligativităţii publicării acestor expertize.
• Orașe verzi, incluzive cu oamenii și prietenoase cu natura. Dezvoltarea unei solide infrastructuri verzi - albastre. Sprijinirea investițiilor în soluții verzi bazate pe natură ("Nature Based Solutions") care sa asigure conditii pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice; acces neîngrădit la educație pentru natură și recreere. Protejarea biodiversității urbane prin desemnarea de noi arii naturale protejate urbane.

2. Păduri

• 30% protectie stricta pentru padurile Romaniei, prin refacerea, protejarea și finanțarea sănătății ecosistemelor forestiere.
• Refundamentarea principiilor de administrare a pădurilor (inclusiv prin schimbarea paradigmei: de la furnizor de lemn, la furnizor de servicii ecosistemice) - ca soluție bazată pe natură pentru lupta împotriva crizei climatice și a biodiversității - bazate pe principiul ecologic (administrarea pădurilor va urma îndeaproape condițiile și dinamica naturale, rata folosirii va fi substanțial sub capacitatea naturală de regenerare pentru a permite refacerea stocurilor de carbon și a biodiversității, practicile de management vor fi reduse la minimul necesar pentru a minimiza impactul negativ), principiul social (pădurile vor fi administrate astfel încât să acopere cererea de lemn și alte produse forestiere pentru populația rurală, iar sectorul forestier va oferi locuri de muncă și va fi o sursă de venituri pentru populație), principiul economic (respectând principiile ecologic și social, sectorul forestier trebuie să își propună să acopere cererea națională de lemn și produse forestiere, să maximizeze valoarea adăugată și să contribuie la dezvoltarea comunităților locale prin procesarea locală și superioară a acestor produse), principiul multifuncțional (pădurile trebuie gestionate ca parte integrantă a dezvoltării responsabile a întregii țări, armonizând funcțiile ecologice, sociale, economice și alte funcții relevante ale pădurii) și principiul transparenței (consultarea tuturor factorilor interesați este o precondiție a administrării responsabile a pădurii).
• protejarea tuturor pădurilor primare și a celor seculare pentru valoarea lor intrinsecă, dar și pentru valoarea lor de utilizare (resursă de gene, puncte de referință pentru observarea evoluției dinamicii naturale a ecosistemelor forestiere, rezervor de carbon, rezervor de biodiversitate, pentru serviciile ecosistemice pe care le oferă, ca eșantioane reprezentative pentru pentru tipologia pădurilor din România, ca resursă științifică și culturală etc.);
• creșterea suprafeței împădurite a României - pentru a ajunge la o suprafață acoperită de păduri de 40 - 45% din teritoriul României - prin plantarea terenurilor degradate și constituirea de perdele forestiere în jurul localităților, în lungul căilor de comunicație, a cursurilor de apă și între câmpurile agricole;

3. Energie

• Energia verde la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică prin renunțarea la arderea combustibililor fosili cât mai repede și trecerea către 100% energie verde până cel mai târziu în 2040;
• Dezvoltare durabilă și sustenabilă post cărbune în regiunile miniere din România - inițierea unui pachet de politici publice (măsuri și calendare concrete) care să creeze oportunități de creștere economică reală pentru regiunile miniere afectate de tranziție.
• Stimularea democrației energetice și a comunităților energetice - stimularea prosumatorilor (a micilor producători și consumatori de energie din surse regenerabile)
• Implementare de programe naționale de eficiență energetică;
• Reglementările legislative aferente construcției de clădiri comerciale noi, precum și ansamblurile de locuințe noi, să conțină obligativitatea instalării de panouri fotovoltaice pe acoperiș și conectarea lor la sistemul energetic pentru a descărca surplusurile de electricitate.

4. Ape

• Finanțarea și implementarea măsurilor de protecție și refacere a stării râurilor și luncilor pentru atingerea stării ecologice bune și foarte bune a tuturor corpurilor de apă de suprafață și subterane până în 2027.
• Identificarea, desemnarea și protejarea tuturor sectoarelor de râu cu valoare ecologică ridicată
• Implementarea cu prioritate unui program asumat la nivel guvernamental de îmbunătățire a stării speciilor și habitatelor din Delta Dunării și a resurselor naturale: intensificarea programelor de protecție și refacere a populațiilor de sturioni, refacerea amenajărilor piscicole pe toate terenurile agricole, repopulări cu specii de pești autohtoni valoroși din punct de vedere economic, utilizarea sustenabilă a stufului, promovarea ecoturismului
• Implementarea unui program de dezvoltare sustenabilă în lunca Dunării prin refacerea funcțiilor ecologice, utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi (reconstrucția ecologică a zonelor umede) pentru creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice (secetă, inundații) a comunităților locale, activităților economice (agricultură, piscicultură, etc) și refacerea ecosistemelor acvatice Garantarea principiului de ne-deteriorare a raurilor și aplicarea de soluții bazate pe natură în cazul proiectelor de infrastructură pentru generare de energie, protecția la inundații, navigație.

5. Agricultură

• Utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în sectorul agricol pentru reducerea riscurilor la secetă și inundații și reducerea amprentei de apă
• Finanțarea activităților de cercetare cu privire la situația națională a polenizatorilor și crearea unui plan de acțiune pentru conservarea insectelor polenizatoare; refacerea habitatelor esențiale ale polenizatorilor și creșterea conectivității acestora pe terenurile agricole;
• Interzicerea graduală a folosirii pesticidelor sintetice în agricultură și încurajarea prin politici adecvate a agriculturii ecologice. Motivarea substanțială a acțiunilor fermierilor care protejează albinele și alți polenizatori. Folosirea indexului „Albina” ca metodă de evaluare a sănătății mediului.

6. Deșeuri

• Gestionarea responsabilă a deșeurilor municipale și rurale, inclusiv: închiderea depozitelor neconforme; gestionarea selectivă și reciclare; gestionarea deșeurilor periculoase în mod corespunzător

România nu are șanse reale să se facă bine și să depășească astfel de momente critice în absența unui sistem de învățământ performant, cu adevărat util și formator, conectat la secolul în care trăim. Specialiștii de care avem nevoie și pe care ne bazăm în toate domeniile trebuie să fie produsul unei școli românești accesibile tuturor, participative și incluzive pentru toate categoriile sociale, care încurajează dialogul și cultivarea aptitudinile native, care fructifică potențialul elevilor. Finanțarea cercetării și inovației sunt obligatorii, iar reducerea procentului uriaș de analfabetism funcțional (44%) trebuie să fie o prioritate. Investițiile rapide și substanțiale, distribuite echitabil în structurile de învățământ, pregătirea profesorilor, diversificarea curriculei si digitalizarea sunt revendicări de bază ale societății.

Măsurile propuse:

1. Invatamant & Cercetare

• Marirea bugetului public dedicat cercetarii si concentrarea lui pe proiecte de cercetare aplicate care sa fie direct relevante tintei de a ajunge la emisii nete de carbon 0 in 2050 ar trebuie sa fie o prioritate nationala.
• Dezvoltarea unui sistem de învățământ participativ și incluziv, care să nu mai lase în urmă niciun elev sau student și să-l ajute să-și atingă potențialul maxim de care e capabil, alături de centre de consiliere și orientare în carieră, bine finanțate, astfel încât să contribuie semnificativ la acest lucru.
• Implicarea elevilor si a studentilor în procesul decizional în mod real, nu doar declarativ, printr-o creștere a ponderii de reprezentare cu drept de vot în structurile decizionale din scoli si universități.
• Introducerea în arhitectura curriculară a temelor de interes global privind dezvoltarea durabilă și a conținuturilor pentru promovarea cetățeniei active.
• soluții pentru a reconsidera modul de includere a mai multor potențiali studenți în învățământul superior. Admiterea în universității să nu fie doar un singur punct de tranziție, ci mai degrabă ca un proces care se extinde pe toată dimensiunea sistemului de învățământ
• programe de studii care să răspundă, pe de o parte, la diversitatea studenților și pe de altă parte, la nevoia învățământului superior de a pregăti mai bine studenții pentru viitoarele lor roluri profesionale și sociale.
• un învățământ centrat pe student în adevăratul sens al cuvântului, astfel încât studenții să își asume responsabilitatea pentru propria lor învățare. Acest lucru necesită, pe de o parte, ca studenții să aibă o mentalitate proactivă și independentă în abordarea învățării lor și, pe de altă parte, ca instituțiile de învățământ superior să ofere un cadru care să faciliteze acest lucru, precum și un sprijin activ pentru studenții care nu sunt obișnuiți cu acest stil de învățare.
• definirea, țintirea și prioritizarea în oferirea spirijinului financiar către grupurile subreprezentate în sistemul educațional. Pornind de la persoanele cu dizabilități, studenții non-tradiționali, studenții maturi, minoritățile etnice ș.a.
• reducerea inegalităților sociale și educaționale și lărgirea participării la toate nivelurile pe baza egalității de șanse.
• dezvoltarea spiritului civic european ( de ex. prin eforturi comune privind internaționalizarea, studiilor în co-tutelă.)
• digitalizarea procesului de predare prin îmbinarea tehnicilor tradiționale de predare cu tehnologiile actuale. (mixed - learning)
• adaptarea universităților la noile tendințe din domeniul antreprenoriatului, astfel încât să ofere studenților potențiali antreprenori un cadru prielnic cu privire la dezvoltarea propriilor afaceri.
• Reformarea sistemului de învățământ trebuie să implice și creșterea finanțării publice a sectorului si o mai buna distribuire a resurselor în teritoriu pentru dezvoltarea infrastructurii și pregătirii personalului didactic, astfel încăt în mediul rural să scadă numărul tinerilor care nu absolvă gimnaziul (în 2019, era de 40,8% dintre tinerii cu vârste între 18-24 ani) și să reducă abandonul școlar

2. Tineret

• Integrarea în procese educaționale a tinerilor care au avut de suferit din punct de vedere profesional în urma pandemiei COVID-19, în cazul în care aceștia consideră necesar să își dezvolte noi competențe, în special cele de tip transversal.
• Intensificarea implementării paradigmei educaționale centrate pe beneficiar, introducându-se o componentă semnificativă dedicată competențelor IT&C, în funcție de etapa de pregătire a elevilor/studenților.
• Sprijinirea absorbției forței de muncă tinere prin acordarea unor stimulente suplimentare angajatorilor.
• Adoptarea unor măsuri de sprijin social a tinerilor, precum extinderea ajutorului de șomaj după finalizarea studiilor sau prelungirea asigurării de sănătate pentru tinerii care au fost disponibilizați, respectiv nu studiază.
• Sprijinirea tinerilor printr-o creditare flexibilă, în vederea achiziționării unui imobil, precum și coordonarea agențiilor de resort în vederea creșterii numărului de locuințe de tip social construite.
• Crearea unui cadru legislativ favorabil, care se sprijine întemeierea de tinere familii, respectiv să favorizeze o creștere demografică sustenabilă.
• Acordarea unor stimulente suplimentare tinerilor în vederea începerii unor noi afaceri

Nu e ușor de acceptat pentru nimeni, dar trăim într-un stat corupt, cu o istorie totalitară. Criza actuală ne arată efectele devastatoare ale puterii concentrate în mâna unui grup restrâns, care prioritizează interesele proprii în detrimentul binelui comun. Pentru a construi un stat sănătos în ansamblu, care acționează fără părtinire, avem nevoie de dialog social și de reprezentativitate la toate nivelurile, de profesionalizarea și depolitizarea administrațiilor publice, de transparență și acces liber la informații de interes public. De asemenea, e necesar ca libertatea presei și funcționarea neîngrădită a societății civile să fie protejate. Presa independentă și societatea civilă au jucat un rol crucial în istoria recentă a României — au acționat pentru protejarea principiilor statului de drept, a drepturilor fundamentale ale omului și libertăților civile, sunt organisme esențiale pentru o recuperare rapidă și puternică a României.

Măsurile propuse:

• Întărirea și profesionalizarea sistemului public prin: digitalizarea sectorului public, impunerea evaluărilor profesionale obiective, recrutare doar pe bază de concurs, limitarea numirilor politice în aparatul public, pregătirea continuă a funcționarilor publici, întărirea protecției acordată avertizorilor de integritate;
• Protejarea cu prioritate a grupurilor vulnerabile. Actuala criză afectează și va afecta în mod disproporționat grupurile vulnerabile, fie ca vorbim despre persoane care locuiesc în instituții rezidențiale (orfelinate, cămine de bătrâni, centre de sănătate mintală), persoane care trăiesc în sărăcie, fără acces la apă curentă, sau care lucrează în economia informală sau miile de femei care sunt victime ale violenței domestice.
• În procese decizionale, autoritățile publice trebuie să se asigure că toate vocile au greutate egală, iar pentru asta trebuie să faciliteze implicarea categoriilor care tradițional sunt ignorate sau a căror capacitate de implicare este mai mică.
• Asigurarea proceselor democratice, inclusiv a exercitării dreptului la vot în viitoarele alegeri locale și parlamentare, fără ca societatea să fie obligată să aleagă între protejarea sănătății și dreptul de a vota.
• Întărirea cadrului de protejare a drepturilor omului. Acestea au fost grav afectate în contextul actualei crize și avem nevoie de o evaluare clară a limitărilor impuse și necesității acestor limitări precum și de garanții că astfel de limitări precum și abuzurile aferente nu vor mai continua.
• Libertatea presei. Actuala criză ne arată că avem nevoie de un popor cât mai bine informat. Ne putem solidariza și putem ajuta sistemul public de sănătate doar daca-i știm lipsurile și nevoile. Ne putem apăra de pericole doar dacă știm care sunt ele și cât de grave sunt. În lipsa unei prese puternice, în care ne putem încrede, cetățenii își vor căuta informații în medii alternative, vor cădea pradă dezinformărilor de tip fake-news. Încrederea se câștigă prin transparență și nu prin sancționarea celor care chestionează “sursele oficiale”;
• Întărirea accesului la informații. Autoritățile publice trebuie să se asigure de respectarea legilor privind transparența procesului decizional și accesul la informații de interes public la nivel local
• Colaborarea onestă cu societatea civilă. România se bucură de o societate civilă diversă, cu persoane și asociații care vor și pot să vină în ajutorul public, care au experiență în diferite domenii, precum cel social sau cel medical. Instituțiile publice trebuie să înceteze a restrânge spațiul de acțiune pentru ONG-uri și activiști și să dezvolte o relație onestă de cooperare cu toți cei care vor să contribuie la binele comun, inclusiv cu ei care sunt critici cu aleșii publici. De asemenea, avem nevoie de mecanisme eficiente prin care cetățenii și asociații ale societății civile să-și poată face auzită vocea iar vocea acestora să se reflecte în politici publice.
• Întărirea sistemului judiciar și luptei anticorupție. Criza ne arată cât de expus este sistemul public de sănătate, precum și alte servicii publice. Acest lucru nu s-a întâmplat peste noapte, este rezultatul unui proces lung de ‘căpușare’ și feudalizare a sistemului public. Avem nevoie de o politică anticorupție pe bune, care să adreseze mecanismele complexe prin care sistemul public este prejudiciat și un sistemul judiciar capabil să sancționeze aceste fapte și să recupereze prejudiciul.