4.
SĂNĂTATEA EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
Ne-am consultat cu:
România nu are șanse reale să se facă bine și să depășească astfel de momente critice în absența unui sistem de învățământ performant, cu adevărat util și formator, conectat la secolul în care trăim.

Specialiștii de care avem nevoie și pe care ne bazăm în toate domeniile trebuie să fie produsul unei școli românești accesibile tuturor, participative și incluzive pentru toate categoriile sociale, care încurajează dialogul și cultivarea aptitudinile native, care fructifică potențialul elevilor.

Finanțarea cercetării și inovației sunt obligatorii, iar reducerea procentului uriaș de analfabetism funcțional (44%) trebuie să fie o prioritate. Investițiile rapide și substanțiale, distribuite echitabil în structurile de învățământ, pregătirea profesorilor, diversificarea curriculei și digitalizarea sunt revendicări de bază ale societății.

Măsurile propuse
1. Invatamant & Cercetare
  • Creșterea bugetului public alocat cercetării și prioritizarea cercetării aplicate pentru soluții care să contribuie la atingerea țintei de zero emisii de carbon în 2050;
  • Dezvoltarea unui sistem de învățământ participativ și incluziv, care să nu mai lase în urmă niciun elev sau student și să-i ajute să-și atingă potențialul, finanțarea unor centre de consiliere și orientare în carieră;
  • Implicarea elevilor și a studenților în procesul decizional în mod real, nu doar declarativ, printr-o creștere a ponderii de reprezentare cu drept de vot în structurile decizionale din școli și universități;
  • Introducerea în arhitectura curriculară a temelor de interes global privind dezvoltarea durabilă și a conținuturilor pentru promovarea cetățeniei active;
  • Soluții pentru a reconsidera modul de includere a mai multor potențiali studenți în învățământul superior. Admiterea în universității să nu fie doar un singur punct de tranziție, ci mai degrabă ca un proces care se extinde pe toată dimensiunea sistemului de învățământ;
  • Programe de studii care să răspundă, pe de o parte, la diversitatea studenților și pe de altă parte, la nevoia învățământului superior de a pregăti mai bine studenții pentru viitoarele lor roluri profesionale și sociale;
  • Definirea, țintirea și prioritizarea în oferirea spirijinului financiar către grupurile subreprezentate în sistemul educațional pornind de la persoanele cu dizabilități, studenții non-tradiționali, studenții maturi, minoritățile etnice, etc;
  • Dezvoltarea spiritului civic european ( de ex. prin eforturi comune privind internaționalizarea, studiilor în co-tutelă);
  • Digitalizarea procesului de predare prin îmbinarea tehnicilor tradiționale de predare cu tehnologiile actuale (mixed - learning);
  • Adaptarea universităților la noile tendințe din domeniul antreprenoriatului, astfel încât să ofere studenților potențiali antreprenori un cadru prielnic cu privire la dezvoltarea propriilor afaceri;
  • Reformarea sistemului de învățământ trebuie să implice și creșterea finanțării publice a sectorului și o mai bună distribuire a resurselor în teritoriu pentru dezvoltarea infrastructurii și pregătirii personalului didactic, astfel încât în mediul rural să scadă numărul tinerilor care nu absolvă gimnaziul (în 2019, era de 40,8% dintre tinerii cu vârste între 18-24 ani) și să reducă abandonul școlar.
2. Tineret
  • Integrarea în procese educaționale a tinerilor care au avut de suferit din punct de vedere profesional în urma pandemiei COVID-19, în cazul în care aceștia consideră necesar să își dezvolte noi competențe, în special cele de tip transversal;
  • Intensificarea implementării paradigmei educaționale centrate pe beneficiar, introducându-se o componentă semnificativă dedicată competențelor IT&C, în funcție de etapa de pregătire a elevilor/studenților;
  • Sprijinirea absorbției forței de muncă tinere prin acordarea unor stimulente suplimentare angajatorilor;
  • Adoptarea unor măsuri de sprijin social a tinerilor, precum extinderea ajutorului de șomaj după finalizarea studiilor sau prelungirea asigurării de sănătate pentru tinerii care au fost disponibilizați, respectiv nu studiază;
  • Sprijinirea tinerilor printr-o creditare flexibilă, în vederea achiziționării unui imobil, precum și coordonarea agențiilor de resort în vederea creșterii numărului de locuințe de tip social construite;
  • Crearea unui cadru legislativ favorabil, care se sprijine întemeierea de tinere familii, respectiv să favorizeze o creștere demografică sustenabilă;
  • Acordarea unor stimulente suplimentare tinerilor în vederea începerii unor noi afaceri.

Această platformă este deschisă și propune în spațiul public teme de gândire și dezbatere. E momentul ca decidenții să acționeze vizionar și transparent pentru a fi pregătiți în fața oricărui tip de criză: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.

Părerea ta contează pentru noi. Ajută-ne să îmbunătățim manifestul și spune-ne ce crezi!

Mesaj:

Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Accesand butonul "Am înțeles!", confirmați că sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și cookie-uri. Puteți modifica oricând setările cookie-urilor!
Am înţeles