3.
SĂNĂTATEA MEDIULUI
Ne-am consultat cu:
Criza climatică e deja aici de mulți ani, nu a venit pe neașteptate, precum pandemia, nu-i la fel de prezentă și egal observabilă peste tot, dar este la fel de acută. Oamenii de știință de la care guvernele așteaptă astăzi soluții au tot tras semnale de alarmă în ultimele decenii cu privire la criza climatică și a naturii, dar au fost ignorați de către liderii politici, ba chiar acuzați de “fake news”.

Astăzi e tot mai clar pentru întreaga lume că au dreptate. Avem șansa de a implementa măsuri care să țină cont de aceste avertismente și să prioritizeze investiții publice verzi, de pe urma cărora să beneficieze oamenii și natura pe termen lung.

E urgent să oprim tăierile ilegale de pădure, să nu mai investim în rafinării, termocentrale, mine, baraje megalomane, șosele prin inima munților, ferme intensive. Putem prioritiza agricultura ecologică, putem promova măsuri împotriva poluării, putem investi în eficiență energetică, în democratizarea producției de energie și o rețea de transport public național prietenos cu mediul. De asemenea, nu putem merge mai departe fără a investi în refacerea și protejarea surselor de apă, element esențial pentru o rețea de ecosisteme sănătoase, de care avem nevoie pentru a susține viața.

Măsurile propuse
1. Arii protejate / Biodiversitate
  • 30% din ecosisteme să beneficieze de protecție până în 2030, cu suprafețe de minim 10% de protecție strictă, pentru a le asigura funcționalitatea, inclusiv continuitatea furnizării serviciilor ecosistemice de care depindem;
  • Asigurarea unei rețele dense de arii naturale protejate, inclusiv urbane, interconectate și gestionate eficient (eficiență evaluată în baza unei metodologii obligatorii);
  • Menținerea, respectiv îmbunătățirea conectivității ecologice între habitatele naturale prin: identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice critice la nivel de peisaj; asigurarea unui management eficient al acestor coridoare ecologice; dezvoltarea unei infrastructuri verzi coerente, inclusiv implementarea de măsuri concrete pentru reducerea impactului investițiilor și infrastructurilor mari (de exemplu infrastructura liniară de transport); reconstrucția ecologică în zonele cheie pentru conectivitatea ecologică, etc. asigurarea finanțărilor necesare;
  • Dezvoltarea și implementarea de planuri de acțiune pentru speciile (după caz, grupurile de specii) și habitatele rare, periclitate sau strict protejate, pentru coordonarea eforturilor la nivel național în vederea conservării acestor valori naturale. Aceste planuri trebuie să includă și metode de monitorizare agreate de lumea științifică, măsuri realiste de conservare și management elaborate în mod participativ, etc.
  • Implementarea de măsuri pentru reducerea diverselor tipuri de braconaj, inclusiv cinegetic și piscicol, care vizează și afectează în majoritatea cazurilor specii protejate. Trebuie totodată limitată și colectarea resurselor naturale de proveniență vegetală care în momentul de față este scăpată de sub control.
  • Îmbunătățirea co-existenței cu fauna sălbatică prin implementarea și finanțarea de măsuri eficiente și concrete de prevenire a interacțiunilor nedorite între oameni și animale. Este necesară atât protejarea sănătății și integrității oamenilor, a bunurilor materiale ale acestora cât și a animalelor sălbatice pentru menținerea sănătății și integrității ecosistemelor de care depindem
  • Asigurarea resurselor financiare, materiale și umane pt. managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversitatii și dezvoltarea serviciilor care valorifica sustenabil serviciile ecosistemice, patrimoniul natural și cultural;
  • Dezvoltarea unui program național de educație pentru mediu și natură:
  • Constituirea unui sistem național de plăți pentru serviciile ecosistemice pentru asigurarea co-finanțării managementului ariilor protejate (taxarea folosirii resurselor);
  • Integrarea în legislaţia de mediu relevantă a obligativităţii verificării (expertizării) studiilor de mediu (în principal pentru SEA, EIA şi EA) prin experţi independenţi (alţii decât cei care au participat la elaborarea studiului ce trebuie verificat şi care nu se află în conflict de interese cu aceştia), precum şi a obligativităţii publicării acestor expertize.
  • Orașe verzi, incluzive cu oamenii și prietenoase cu natura. Dezvoltarea unei solide infrastructuri verzi - albastre. Sprijinirea investițiilor în soluții verzi bazate pe natură ("Nature Based Solutions") care sa asigure condiții pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice; acces neîngrădit la educație pentru natură și recreere. Protejarea biodiversității urbane prin desemnarea de noi arii naturale protejate urbane.
2. Păduri
  • 30% protectie stricta pentru padurile Romaniei, prin refacerea, protejarea și finanțarea sănătății ecosistemelor forestiere;
  • Refundamentarea principiilor de administrare a pădurilor (inclusiv prin schimbarea paradigmei: de la furnizor de lemn, la furnizor de servicii ecosistemice), ca soluție bazată pe natură pentru lupta împotriva crizei climatice și a biodiversității, urmărind:
    • principiul ecologic - administrarea pădurilor va urma îndeaproape condițiile și dinamica naturale, rata folosirii va fi substanțial sub capacitatea naturală de regenerare pentru a permite refacerea stocurilor de carbon și a biodiversității, practicile de management vor fi reduse la minimul necesar pentru a minimiza impactul negativ;
    • principiul social - pădurile vor fi administrate astfel încât să acopere cererea de lemn și alte produse forestiere pentru populația rurală, iar sectorul forestier va oferi locuri de muncă și va fi o sursă de venituri pentru populație;
    • principiul economic - respectând principiile ecologic și social, sectorul forestier trebuie să își propună să acopere cererea națională de lemn și produse forestiere, să maximizeze valoarea adăugată și să contribuie la dezvoltarea comunităților locale prin procesarea locală și superioară a acestor produse;
    • principiul multifuncțional - pădurile trebuie gestionate ca parte integrantă a dezvoltării responsabile a întregii țări, armonizând funcțiile ecologice, sociale, economice și alte funcții relevante ale pădurii;
    • principiul transparenței - consultarea tuturor factorilor interesați este o precondiție a administrării responsabile a pădurii;
  • Protejarea tuturor pădurilor primare și a celor seculare pentru valoarea lor intrinsecă, dar și pentru valoarea lor de utilizare: resursă de gene, puncte de referință pentru observarea evoluției dinamicii naturale a ecosistemelor forestiere, rezervor de carbon, rezervor de biodiversitate, pentru serviciile ecosistemice pe care le oferă, ca eșantioane reprezentative pentru pentru tipologia pădurilor din România, ca resursă științifică și culturală etc.);
  • Creșterea suprafeței împădurite a României - pentru a ajunge la o suprafață acoperită de păduri de 40 - 45% din teritoriul României - prin plantarea terenurilor degradate și constituirea de perdele forestiere în jurul localităților, în lungul căilor de comunicație, a cursurilor de apă și între câmpurile agricole;
3. Energie
  • Energia verde la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică prin renunțarea la arderea combustibililor fosili cât mai repede și trecerea către 100% energie verde până cel mai târziu în 2040;
  • Dezvoltare durabilă și sustenabilă post cărbune în regiunile miniere din România - inițierea unui pachet de politici publice (măsuri și calendare concrete) care să creeze oportunități de creștere economică reală pentru regiunile miniere afectate de tranziție.
  • Stimularea democrației energetice și a comunităților energetice - stimularea prosumatorilor (a micilor producători și consumatori de energie din surse regenerabile)
  • Implementare de programe naționale de eficiență energetică;
  • Reglementările legislative aferente construcției de clădiri comerciale noi, precum și ansamblurile de locuințe noi, să conțină obligativitatea instalării de panouri fotovoltaice pe acoperiș și conectarea lor la sistemul energetic pentru a descărca surplusurile de electricitate.
4. Ape
  • Finanțarea și implementarea măsurilor de protecție și refacere a stării râurilor și luncilor pentru atingerea stării ecologice bune și foarte bune a tuturor corpurilor de apă de suprafață și subterane până în 2027.
  • Identificarea, desemnarea și protejarea tuturor sectoarelor de râu cu valoare ecologică ridicată
  • Implementarea cu prioritate unui program asumat la nivel guvernamental de îmbunătățire a stării speciilor și habitatelor din Delta Dunării și a resurselor naturale: intensificarea programelor de protecție și refacere a populațiilor de sturioni, refacerea amenajărilor piscicole pe toate terenurile agricole, repopulări cu specii de pești autohtoni valoroși din punct de vedere economic, utilizarea sustenabilă a stufului, promovarea ecoturismului
  • Implementarea unui program de dezvoltare sustenabilă în lunca Dunării prin refacerea funcțiilor ecologice, utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi (reconstrucția ecologică a zonelor umede) pentru creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice (secetă, inundații) a comunităților locale, activităților economice (agricultură, piscicultură, etc) și refacerea ecosistemelor acvatice Garantarea principiului de ne-deteriorare a raurilor și aplicarea de soluții bazate pe natură în cazul proiectelor de infrastructură pentru generare de energie, protecția la inundații, navigație.
5. Agricultură
  • Utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în sectorul agricol pentru reducerea riscurilor la secetă și inundații și reducerea amprentei de apă
  • Finanțarea activităților de cercetare cu privire la situația națională a polenizatorilor și crearea unui plan de acțiune pentru conservarea insectelor polenizatoare; refacerea habitatelor esențiale ale polenizatorilor și creșterea conectivității acestora pe terenurile agricole;
  • Interzicerea graduală a folosirii pesticidelor sintetice în agricultură și încurajarea prin politici adecvate a agriculturii ecologice. Motivarea substanțială a acțiunilor fermierilor care protejează albinele și alți polenizatori. Folosirea indexului „Polenizator” ca metodă de evaluare a sănătății mediului.
6. Deșeuri
  • Gestionarea responsabilă a deșeurilor municipale și rurale, inclusiv: închiderea depozitelor neconforme;
  • Colectarea selectivă și reciclare;
  • Gestionarea deșeurilor periculoase în mod corespunzător.

Această platformă este deschisă și propune în spațiul public teme de gândire și dezbatere. E momentul ca decidenții să acționeze vizionar și transparent pentru a fi pregătiți în fața oricărui tip de criză: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.

Părerea ta contează pentru noi. Ajută-ne să îmbunătățim manifestul și spune-ne ce crezi!

Mesaj:

Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Accesand butonul "Am înțeles!", confirmați că sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și cookie-uri. Puteți modifica oricând setările cookie-urilor!
Am înţeles