Vrem ca Ministerul Mediului să adopte și să promoveze politici climatice ambițioase
Stimate domnule ministru,

Pe 23 iunie va avea loc video-conferința miniștrilor de mediu din cadrul Consiliului Uniunii Europene la care veți participa și dumneavoastră. În cadrul întâlnirii se vor discuta politicile de mediu care pot contribui la redresarea economică în urma crizei provocate de COVID-19 și cum Consiliul poate progresa în ceea ce privește agenda verde, pentru a construi o Europă mai durabilă, mai competitivă, mai rezilientă și mai echilibrată.

Aceste deziderate pot fi realizate doar în măsura în care ne asumăm la nivelul Uniunii Europene ținte climatice pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 C și o Lege Europeană a Climei care să susțină măsuri eficiente pentru succesul acțiunilor climatice. Conform oamenilor de știință ONU, garanția succesului – sau a insuccesului – acțiunilor climatice stă în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe parcursul următorilor 10 ani. Dacă aceste acțiuni sunt insuficiente ulterior va fi imposibil să recuperăm deficitul ulterior.

Comisia von der Leyen a propus o țintă de reducere a emisiilor de 50-55% până în 2030. Această țintă nu este suficientă pentru a limita încălzirea globală la 2°C, și cu atât mai puțin la 1.5°C. Cu cât guvernele amână mai mult reducerea emisiilor, cu atât mai drastice și dure vor trebui să fie aceste restricții în viitor. Un raport recent al ONU arată că “dacă acțiunile climatice ar fi început în 2010, reducerile [globale] anuale necesare pentru atingerea nivelurilor proiectate ale emisiilor pentru ținta de 1.5°C ar fi fost de doar 3.3%, în medie anuală. Din moment ce acest lucru nu s-a întâmplat, reducerile necesare ale emisiilor [globale] sunt acum de 7.6% în medie anuală.” În condițiile în care nu ia în considerare echitatea și responsabilitatea istorică, UE trebuie să se angajeze la reduceri anuale de 7.6% între 2020 și 2030, atingând astfel o reducere a emisiilor de puțin peste 65% până în 2030. Vor fi necesare reduceri și mai mari dacă guvernele nu încep să reducă nivelul emisiilor acum.

În ceea ce privește Legea Europeană a Climei, aceasta este prevăzută în legislație cu un obiectiv general de atingere a neutralității climatice până în 2050, obiectiv agreat în decembrie 2019. De asemenea, legea trasează o “traiectorie” pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și după 2030, în vederea atingerii neutralității climatice.

Cu toate acestea, legea nu propune o țintă nouă sau măsuri suficiente pentru deceniul următor, despre care oamenii de știință declară că sunt definitorii pentru succesul – sau eșecul – acțiunilor climatice. De exemplu, legea nu include un termen pentru încetarea subvențiilor pentru combustibili fosili și alte sectoare dăunătoare climei, precum sectorul aviatic și agricultura industrială. Dacă nu oprim direcționarea banilor publici spre industrii problematice nu vom reuși să gestionăm urgența climatică.

Mai mult, în temeiul Legii Europene a Climei, Comisia trebuie să stabilească sau să actualizeze ținte sectoriale noi pentru anul 2030, în special în acele domenii pentru care UE nu reușește să reducă nivelul emisiilor. Nu va fi posibilă atingerea țintei de neutralitate a emisiilor cu efect de seră fără adresarea impactului sever al activităților fermiere industriale (reprezentând 12-17% în prezent) și al sectorului de transporturi (27% din totalul EU-28).

Concomitent, textul propus nu include o serie de componente esențiale în eficientizarea legilor climatice, precum: crearea unui organism științific/expert consultativ și independent la nivel UE, care să ofere o examinare amănunțită, scheme pentru înlăturarea dioxidului de carbon prin refacerea ecosistemelor, precum și garantarea accesului tuturor cetățenilor la justiție climatică.

În acest context, vă transmitem o serie de cerințe pe care vă rugăm să le susțineți și să le promovați în cadrul întâlnirilor planificate atât la nivelul Consiliului Uniunii Europene dar și la nivelul Guvernului României. După semnarea scrisorii inițiate de Ministrul pentru Climă și Energie din Danemarca, Dan Jørgensen, prin care v-ati alăturat statelor UE care propun soluții integrate la nivel european pentru depășirea crizelor din sănătate, de mediu și cele economice și care solicită Comisiei Europene să accelereze procesul de tranziție ecologică, este important să susțineți în continuare aceste demersuri prin care putem construi o Europă mai durabilă, mai competitivă, mai rezilientă și mai echilibrată.

Cerințe :

  • Ținte climatice în acord cu recomandările științifice – Legea climatică trebuie să conțină o țintă pentru 2030 și o țintă de neutralitate, în acord cu știința. Aceste ținte trebuie stabilite în intervale de câte 5 ani și actualizate în mod regulat. Ele nu trebuie atinse prin decalaje sau scheme financiare în sectorul funciar.
  • Organism științific independent – Pentru a se asigura că acțiunile climatice sunt în acord cu cele mai recente date științifice, UE trebuie, de asemenea, să înființeze un organism științific independent care să raporteze Parlamentului European și Consiliului, să consilieze cu privire la țintele UE, să examineze atent planurile și politicile UE și să solicite revizuirea legislației cu efecte dăunătoare. Această procedură reprezintă o componentă standard în legislațiile climatice naționale.
  • Politici UE și naționale consecvente – Modificarea politicilor UE sau renunțarea la acestea, atunci când ele nu sunt în acord cu obiectivele climatice europene. Nicio lege nouă nu trebuie să poată să permită creșterea nivelului emisiilor sau să încetinească acțiunile climatice; concomitent, toate politicile noi trebuie să includă un buget de carbon și să fie analizate din perspectiva impactului lor climatic și ecologic, incluzând aici, de exemplu, ETS (sistemul european de comerț cu emisii), utilizarea terenurilor agricole, eficiență energetică, energie regenerabilă, bioenergie, politicile europene în domeniul agriculturii (CAP), comerț și transport.
  • Eliminarea subvențiilor dăunătoare climei, inclusiv cele pentru combustibili fosili – Acum 10 ani, UE și o serie de guverne europene și-au asumat, în cadrul G20, să elimine subvențiile acordate sectorului combustibililor fosili până în 2025. În ciuda acestui angajament, niciun guvern UE nu a stabilit un plan în acest sens, cea mai mare parte a bugetului UE, inclusiv recentul Plan de investiții sustenabile, continuând să fie direcționat astfel. Această eliminare trebuie extinsă și altor tipuri de subvenții dăunătoare, precum cele din sectorul aviatic, sectorului pe bază de motor cu combustie internă și o tranziție a subvențiilor de la cele industriale la cele ecologice. Legea climatică trebuie să ceară guvernelor naționale și Comisiei Europene să creeze un cadru legal și strategii pentru eliminarea imediată a subvențiilor dăunătoare climei.
  • Ținte sectoriale – Legea trebuie să solicite Comisiei să propună ținte actualizate pentru reducerea emisiilor sectoriale pentru anul 2030, incluzând aici sectorul energiei regenerabile, al eficienței energetice, agriculturii și transportului. Acest lucru va necesita o țintă de reducere a consumului de produse lactate și de carne, eliminarea a vehiculelor pe bază de benzină și cele diesel, cu scopul de a atinge reducerile de emisii necesare în sectorul transportului și al agriculturii.
  • O țintă pentru bazine naturale până în 2030 – Paralel cu reducerile rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, UE trebuie să își propună să majoreze semnificativ, până în 2030, nivelurile de înlăturare a dioxidului de carbon și a cantității de carbon înmagazinate în ecosisteme, prin legislație și programe de finanțare dedicate. Acestea trebuie să fie bazate pe abordări precum protejarea și refacerea ecosistemelor, cu scopul de a crea reziliență climatică și de a sprijini lupta împotriva crizei biodiversității.
  • Acces la sistemul de justiție și participare publică – Legea climatică trebuie să implementeze toate prevederile Convenției de la Aarhus pentru a permite cetățenilor să fie direct și individual implicați în ceea ce privește respectarea, de către organele UE, ale obiectivelor Acordului de la Paris. Guvernele au obligația de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor la viață, sănătate, muncă și un mediu sigur.
  • Politici publice pentru un viitor cu 0% combustibili fosili – Odată cu sfârșitul erei combustibililor fosili, companiile din acest sector trebuie să primească interdicție de a compromite acțiunile climatice ale UE. Legea climatică trebuie să interzică lobbying-ul, promovarea și sponsorizarea companiilor de combustibili fosili. De la semnarea Acordului climatic de la Paris, cele mai mari corporații din sfera combustibililor fosili au cheltuit peste $1 miliard pe lobbying și promovare, care au rezultat în vulnerabilizarea considerabilă a acțiunilor climatice.

Această platformă este deschisă și propune în spațiul public teme de gândire și dezbatere. E momentul ca decidenții să acționeze vizionar și transparent pentru a fi pregătiți în fața oricărui tip de criză: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.

Părerea ta contează pentru noi. Ajută-ne să îmbunătățim manifestul și spune-ne ce crezi!

Mesaj:

Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Accesand butonul "Am înțeles!", confirmați că sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și cookie-uri. Puteți modifica oricând setările cookie-urilor!
Am înţeles