La inițiativa Ministrului pentru Climă și Energie din Danemarca, Dan Jørgensen, 17 state membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare prin care propun soluții integrate la nivel european pentru depășirea crizelor din sănătate, de mediu și cele economice. Statele semnatare solicită Comisiei Europene să integreze Pactul Verde European în cadrul actual de lucru, să prioritizeze un program amplu de transformare economică și socială și să accelereze procesul de tranziție ecologică ca răspuns la criza Covid-19 și la recesiunea economică care rezultă din ea. Pactul Verde ne pune la dispoziție alegeri corecte în modul în care răspundem la criza economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic.

Greenpeace România a înaintat Ministrului Mediului, Costel Alexe, o scrisoare prin care cere ca România să se alăture celorlalte state în apelul lor pentru un viitor sustenabil. Scrisoarea a rămas, până în prezent, fără răspuns.

Redăm mai jos această solicitare, precum și cea adresată Comisei Europene de cele 17 state semnatare.



Stimate Domnule Ministru Costel Alexe,

La nivelul țărilor membre din cadrul Uniunii Europene, se discută intens despre măsurile pe care Comisia Europeană trebuie să le implementeze pentru a răspunde adecvat la crizele cu care se confruntă – din sănătate, economică și climatică. La inițiativa Ministrului pentru Climă și Energie din Danemarca, Dan Jørgensen, mai multe state (17 până în acest moment) au semnat o scrisoare prin care cer Uniunii Europene un program amplu de transformare economică și socială ca răspuns la criza Covid-19 și la recesiunea economică care rezultă din ea.

Semnatarii cer ca acest program de recuperare să integreze tranziția energetică verde și transformarea digitală și semnalează faptul că majorarea investițiilor în sectoare precum mobilitate durabilă, energie regenerabilă, eficiență energetică, cercetare și inovare, recuperarea biodiversității sau în economie circulară sunt esențiale. În scrisoare este subliniat faptul că implementarea Pactului Verde European și creșterea țintelor climatice pentru 2030 trebuie accelerate pentru a transforma Europa într-o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic.

România nu se numără printre statele semnatare. Omologii dumneavoastră din țări precum Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Suedia, Austria, Danemarca, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Franta, Germania, Grecia, Slovacia, Irlanda, Slovenia și Malta au semnat deja acest demers, propunând soluții integrate la nivel european pentru depășirea crizelor din sănătate, de mediu și cele economice.

În contextul delicat în care ne aflăm, este extrem de important ca România să susțină acest demers și să militeze alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru o tranziție către o societate echitabilă, sustenabilă, construită în jurul binelui comun și cu grijă pentru natură.



Un Pact Verde pentru un viitor sustenabil al Uniunii Europene

Lumea se confruntă cu o criză fără precedent. În doar câteva săptămâni, pandemia Covid-19 a cuprins întreaga lume provocând o adevărată tragedie umană și generând o recesiune economică fără egal despre care încă nu știm ce impact va avea. Societățile noastre s-au izolat, granițele sunt închise, rata șomajului este în creștere, iar companiile sunt în dificultate.

Combaterea pandemiei și a consecințelor imediate este prioritară. Cu toate acestea, ar trebui să începem să ne pregătim să reconstruim economia și să introducem planurile de recuperare necesare pentru o dezvoltare sustenabilă și durabilă pentru Europa și pentru cetățenii europeni. În tot acest timp, nu trebuie să pierdem din vedere criza climatică și ecologică cu care ne confruntăm. Pregătirea și lupta efectivă pe acest subiect trebuie să rămână prioritară pe agenda politică. Criza Covid-19 ne învață că este vital să acționăm din timp. Așadar, este esențial să menținem ambițiile ridicate pentru a atenua riscurile și costurile cauzate de schimbările climatice și pierderea biodiversității. Nu ne permitem să dăm înapoi, întrucât aceste regresii pot avea efecte dăunătoare asupra climei, biodiversității, mediului, precum și asupra sănătății umane și a economiei.

Aceste crize ne-au reamintit că răspunsurile trebuie găsite într-un mod concertat, printr-o reacție comună la nivel european. Capacitatea UE de a acționa depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a colabora și de a fi solidari pentru a construi legăturile dintre combaterea COVID-19, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Prin urmare, susținem invitația adresată pe 26 martie Comisiei de către șefii de stat și de guverne, prin care să înceapă să lucreze la un plan cuprinzător de recuperare a UE care să integreze tranziția ecologică și transformarea digitală.

Solicităm Comisiei să integreze Pactul Verde European în cadrul actual de lucru și să mențină atenția publică prin implementarea acestor inițiative. Pactul Verde reprezintă o nouă strategie de dezvoltare pentru UE, capabilă să asigure un dublu beneficiu, și anume stimularea economiilor și crearea locurilor de muncă, precum și accelerarea procesului de tranziție ecologică într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Exemplificând, obiectivul de a atinge neutralitate climatică până în 2050, precum și un cadru solid de politici publice, asigură un mediu stabil și inovator al investițiilor pentru zona de afaceri a UE, o precondiție esențială în ceea ce privește o dezvoltare verde și crearea locurilor de muncă.

De asemenea, încurajăm Comisia să analizeze componentele Pactului Verde, incluzând aici Planul de Investiții al Pactului Verde, care pot să accelereze recuperarea ecologică și o tranziție justă. Trebuie să majorăm investițiile, în mod deosebit în sfera mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a renovărilor în construcții, a cercetării și inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Pactul Verde ne pune la dispoziție alegeri corecte în modul în care răspundem la criza economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră din punct de vedere climatic. Trebuie să ne opunem soluțiilor pe termen scurt în reacția noastră la criza actuală, soluții prin care Europa ar risca să devină o economie a combustibililor fosili timp de decenii întregi de acum înainte. În schimb, trebuie să ne luăm angajamentul de a mări ținta climatică 2030 a UE până la finalul acestui an, aderând la calendarul Acordului de la Paris în ciuda amânării COP26, și de a inspira alți factori de decizie globali să își mărească, la rândul lor, ambițiile climatice. În acest sens, ne bucurăm că, până în septembrie 2020, Comisia urmează să prezinte un plan de evaluare a impactului în vederea creșterii ambițiilor climatice ale UE legate de ținta 2030 și a reducerii gazelor cu efect de seră cu până la 50-55% luând ca reper nivelurile din 1990.

Mai mult, este important să menținem și să consolidăm instrumentele de reglementare ale UE, precum Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, standardele de mediu și politicile sectoriale, și să le eficientizăm în procesul de reducere a emisiilor în cel mai rentabil mod, asigurând, totodată, mediului european de afaceri un parcurs viabil spre o economie verde și circulară.

Este necesar să transmitem un semnal politic puternic întregii lumi și cetățenilor noștri că UE va oferi un exemplu de urmat chiar și în vremuri dificile ca acestea și că va deschide calea spre neutralitate climatică și îndeplinirea angajamentelor asumate în Acordul de la Paris.

Urgentarea acțiunilor de protejare și conservare a biodiversității trebuie să constituie o parte esențială a modului în care gestionăm această criză globală a sănătății și a mediului și un aspect-cheie în asigurarea supraviețuirii pe termen lung și a bunăstării societăților noastre.

Semnatari

Leonore Gewessler Federal Minister for Climate Action, Environment, Energy, Mobility, Innovation and Technology of Austria

Dan Jørgensen Minister for Climate, Energy and Utilities of Denmark

Krista Mikkonen Minister of the Environment and Climate Change of Finland

Sergio Costa Minister of Environment, Land and Sea of Italy

Juris Pūce Minister for Environmental Protection and Regional Development of the Republic of Latvia

Carole Dieschbourg Minister for the Environment, Climate and Sustainable Development of Luxembourg

Eric Wiebes Minister of Economic Affairs and Climate Policy of the Netherlands

João Pedro Soeiro de Matos Fernandes Minister for Environment and Climate Action of Portugal

Teresa Ribera Rodríguez Fourth Vice-President of the Government and Minister for the Ecological Transition and Demographic Challenge of Spain

Isabella Lövin Minister for Environment and Climate, and Deputy Prime Minister of Sweden

Élisabeth Borne Minister for the Ecological and Inclusive Transition of France

Svenja Schulze, Federal Minister for the Environment, Nature Conservation and Nuclear Safety of Germany

Kostas Hatzidakis, Minister of Environment and Energy, Greece

Ján Budaj, Minister of Environment, the Slovak Republic

Richard Bruton T.D., Minister for Communications, Climate Action and Environment, Ireland

Andrej Vizjak, Minister of the Environment and Spatial Planning, Slovenia

Dr. Aaron Farrugia, Minister for the Environment, Climate Change and Planning, Malta

În contextul delicat în care ne aflăm, este extrem de important ca România să susțină acest demers și să militeze alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru o tranziție către o societate echitabilă, sustenabilă, construită în jurul binelui comun și cu grijă pentru natură.