România va primi cele 80 de miliarde doar cu un plan de redresare aliniat viziunii UE pe termen lung
27.07.2020
Grupul ONG-urilor reunite în platforma www.mainesedecideazi.ro a analizat componentele de mediu și energie din Planul Național de Investiții și Relansare Economică pregătit de Guvernul României. Concluzia este că acest plan reușește să rateze complet orice țintă relevantă în cele două domenii enuțate. Cu acest plan precar, ancorat in proiecte vechi de peste 40 de ani și chiar dăunător intereselor societății, riscăm să pierdem fondurile pentru redresare economică disponibile la nivelul Uniunii Europene.

Analiza noastră poate fi consultată aici.

Acordul Climatic de la Paris, Pactul Ecologic European, noile strategii ale Uniunii privind Biodiversitatea și De la Fermă la Consumator ar trebui să ghideze viziunea și tipul de măsuri de redresare economică propuse de România pentru a accesa banii de care avem atât de multă nevoie. Acestea stabilesc direcția în care se îndreaptă Europa și au fost negociate și agreate prin consens cu toate statele membre.

Cu toate acestea și complet nejustificat, România propune un set de măsuri care ne țin captivi în normalitatea toxică ante COVID-19, continuări ale unor proiecte din anii ’70, cum ar fi hidrocentrala de pe Jiu, oprită prin decizia instanței pentru că a fost construită fără acord de mediu într-un parc național, sau proiecte aflate deja în derulare dar cu impact marginal, cum ar fi programul Rabla, ba chiar nefuncționale, cum ar fi Casa Verde Fotovoltaic. Planul nu abordează problema schimbărilor climatice, nu are niciun obiectiv concret privind conservarea resurselor naturale, bioeconomie, circularitate, managementul deșeurilor, calitatea aerului, mobilitate, biodiversitate, arii naturale protejate sau infrastructură verde, toate domenii care rezolvă și probleme grave de mediu, răspund ambițiilor, obligațiilor și țintelor asumate la nivelul UE și care sunt și generatoare de dezvoltare durabilă. Mai mult decât atât, planul nu rezolvă nici măcar problemele de infringement declanșate de CE împotriva României pentru nerespectarea Directivelor europene în zona de mediu și poluare.



În luna mai a acestui an, Guvernul a semnat scrisoarea țărilor progresiste (Green Growth Group) care cereau Comisiei Europene ca Pactul Ecologic European să fie la baza planurilor de redresare economică post COVID-19. Cu toate acestea, Planul Național de Investiții și Relansare Economică nu ține cont de niciuna dintre țintele Pactului.

"Miza acestui Plan depășește momentul prezent și actuala conjunctură politică. Să fie clar că următoarea variantă a planului trebuie să fie făcută transparent, prin consultări, inclusiv politice, și să fie asumată transpartinic, de întreaga clasă politică." a declarat Valentin Sălăgeanu, Director Greenpeace România, organizație fondatoare a platformei mainesedecideazi.ro.

Toți și oricine va fi la guvernare în următorii șapte ani va trebui să depună toate eforturile pentru transformarea României în direcția asumată de Uniunea Europeană: tranziția ecologică, tranziția echitabilă spre producția de energie din surse regenerabile, tranziția digitală, reziliență climatică, infrastructură națională prietenoasă cu mediul. Nu o cerem doar noi, ci și 20.000 de români, care au semnat petiția noastră disponibilă pe mainesedecideazi.ro." a declarat Orieta Hulea, Director WWF România.

"Guvernul României trebuie să înțeleagă, măcar în al 12-lea ceas, că trăim timpuri excepționale și trebuie să implementeze schimbări profunde, de paradigmă. Nu mai putem propune proiecte care s-au tot regăsit în diverse strategii și planuri în ultimii 20 de ani și să ne așteptăm să fie altfel decât perdante.", a declarat Ioana Ciută, Director Bankwatch România.

Bunăstarea trebuie fie decuplată de ideea de creștere, iar sănătatea mediului nu este negociabilă, pentru că viitorul nostru ca societate depinde de ea.", a declarat Mihai Stoica, Directorul Executiv al organizației 2 Celsius.

Nu mai putem cârpi, acționa marginal și pe termen scurt, contrar cu ceea ce ne-am asumat la nivel european, ci trebuie să ne asigurăm că ne folosim la maximum potențialul de energie regenerabilă și capitalul natural, ca țara cu cea mai mare biodiversitate din UE, pentru a ne asigura dezvoltarea durabilă.", a declarat Florin Stoican, Președinte al Asociației Kogayon.

Această platformă este deschisă și propune în spațiul public teme de gândire și dezbatere. E momentul ca decidenții să acționeze vizionar și transparent pentru a fi pregătiți în fața oricărui tip de criză: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.

Părerea ta contează pentru noi. Ajută-ne să îmbunătățim manifestul și spune-ne ce crezi!

Mesaj:

Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Accesand butonul "Am înțeles!", confirmați că sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și cookie-uri. Puteți modifica oricând setările cookie-urilor!
Am înţeles