1.
România are nevoie de o nouă strategie națională de sănătate asumată transpartinic și care să includă obiective realiste, concrete, care să reflecteze direct nevoile reale ale populației, obiective care să poată fi atinse cu resursele previzibil disponibile.
Această strategie națională de sănătate trebuie să ia în considerare servicii de prevenție pentru populația sănătoasă, servicii medicale curative pentru cetățenii bolnavi și servicii de paliație pentru cei cu boli cronice incurabile.
În același timp, această strategie națională de sănătate trebuie să se bazeze pe o evaluare a costurilor normative ale serviciilor medicale, la standardul mediu din Uniunea Europeană, urmărind planuri bugetare pe mai mulți ani.
Implementarea de urgență a următoarelor măsuri, într-un orizont de timp de 18 luni, poate produce acel efect de domino benefic întregului sistem medical românesc și de care are nevoie fiecare dintre noi: pacienți, medici, asistenți medicali, orice român alături de copiii și părinții săi.
Măsurile propuse:
1. DEPOLITIZAREA funcțiilor de management din sistemul medical prin organizarea de concursuri publice, deschise tuturor profesioniștilor, bazate pe criterii obiective, însoțite de publicarea transparentă a indicatorilor de performanță și a gradului de îndeplinire anuală a acestor indicatori.
2. Stabilirea unui plan multianual de INVESTIȚII în sistemul public de sănătate, bazat pe nevoile reale ale comunităților locale. Primul pas în elaborarea acestui plan este inventarierea resurselor materiale și umane existente în spitalele aflate în subordinea autorităților locale și centrale, cu respectarea obligatorie a principiului transparenței veniturilor și cheltuielilor.
3. Creșterea accesului românilor din mediul RURAL și din comunitățile vulnerabile la servicii de sănătate. Autoritățile trebuie să susțină nu doar declarativ, ci concret prin crearea unui cadru favorabil, inițiative deja existente dar ignorate sau grav subfinanțate precum:
- Rețeaua de asistență medicală comunitară;
- Organizațiile care acordă îngrijiri medicale și paliative la domiciliu;
- Caravane medicale în zonele defavorizate;
- Refacerea rețelei de cabinete de medicină școlară și educație pentru sănătate.
4. Întărirea politicilor de sănătate destinate COPIILOR, prin consolidarea rolului furnizorilor de medicină primară, dezvoltarea serviciilor de promovare a sănătății mentale a copilului și adolescentului și adoptarea cu celeritate a reglementărilor legale cu privire la măsurile medicale profilactice, inclusiv vaccinarea, în acord cu principiul constituțional al sănătății publice și al necesității protecției speciale a grupurilor vulnerabile.
5. Prioritizarea finanțărilor acordate programelor naționale de sănătate curative pe baza dovezilor științifice de siguranță și de eficiență a tratamentelor existente prin promovarea metodelor științifice de EVALUARE a tehnologiilor medicale.
6. Reformarea drastică a sistemului de CONTROL AL CALITĂȚII serviciilor medicale în spitalele românești. Este necesară stoparea practicii larg răspândite a planurilor de conformare prin care spitale aflate într-o stare deficitară continuă să fie menținute în circuitul spitalicesc cu riscul periclitării siguranței pacienților.
7. Asumarea politică fermă a creșterii finanțării Sănătății cu 1% din PIB ÎN FIECARE AN astfel ca, până în anul 2025, România să atingă media de finanțare de la nivelul Uniunii Europene.
8. Stoparea crizelor repetate de medicamente esențiale prin MONITORIZAREA reală și sancționarea promptă a actorilor din piața farmaceutică care nu respectă obligația legală de serviciu public prin care trebuie să asigure cu prioritate pacienților din România stocuri continue de medicamente la nivelul tuturor farmaciilor.
9. Respectarea și implementarea PROTOCOALELOR de tratament la nivelul fiecărei secții spitalicești din România poate deveni realitate doar prin instituționalizarea principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu ajutorul recompenselor și sancțiunilor definite concret în lege și aplicate prompt fiecărui spital în parte.
10. Reformarea programului de REZIDENȚIAT, ca principal mod de a păstra în țară medicii tineri, prin actualizarea curriculumului de pregătire, introducerea coordonatorilor de rezidențiat dedicați pentru un număr de maximum zece medici rezidenți și deblocarea mai multor posturi în sistemul public de sănătate.
