Pachetul de recuperare economică al U.E. discutat în Consiliul European la Bruxelles
Pentru prima dată de când a început criza Covid-19, Președintele României, Klaus Iohannis, și ceilalți membri ai Consiliului European se vor întâlni fizic la Bruxelles, pe 17-18 iulie, ca să discute pachetul pentru recuperare economică oferit de UE și viitorul bugetul al Uniunii pentru perioada 2021-2027. Planul de recuperare ar trebui să folosească noul context creat de Covid-19 pentru a clădi o societate mai sănătoasă, mai echitabilă, sustenabilă și pașnică.

Este timpul să regândim regulile, să oprim susținerea poluatorilor și să facem tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Cel mai neinspirat răspuns pentru a rezolva o criză, este să alimentezi alt pericol, cel al urgenței climatice. Dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1.5°C, răspunsurile economice la criza financiară trebuie să se alinieze cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și cu prevederile din Pactul Verde European.

Șefii de stat și de guverne ai țărilor membre trebuie să impună condiții clare companiilor care vor să acceseze fonduri pentru relansarea economiei. Acești bani sunt ai noștri, ai tuturor, și trebuie să aducă, în primul rând, beneficii oamenilor și planetei, nu să salveze industria combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) sau alte sectoare poluante care accelerează criza climatică.

Pentru a avea parte de o recuperare verde și echitabilă, care să așeze fundația pentru o societate construită în jurul binelui comun, președintele Klaus Iohannis trebuie să reprezinte, mai presus de orice, interesele cetățenilor și să negocieze cu liderii europeni următoarele lucruri:

  • Excluderea ajutoarelor financiare pentru salvarea industriei combustibililor fosili și introducerea de cerințe climatice și sociale riguroase pentru industriile care emit gaze cu efect de seră (de ex. companii aeriene, industria producției de automobile, agricultura industrială). Guvernele ar trebui să solicite companiilor obiective obligatorii, revizuite anual, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
  • Excluderea combustibililor fosili și a sectoarelor care produc preponderent gaze cu efect de seră de la împrumuturile publice subvenționate, dobânzi favorabile, granturi, garanții de stat și măsuri fiscale favorabile (de exemplu, reducerea cotelor de impozitare, amânarea eșalonărilor, suspendarea taxelor).
  • Excluderea combustibililor fosili și a sectoarelor ce produc intens gaze cu efect de seră de la programe de relaxare cantitativă implementate de Banca Centrală Europeană și de băncile naționale.
  • Alinierea strategiilor de recuperare națională la obiectivul de a nu depăși 1.5°C agreat în Acordul de climă de la Paris, ceea ce înseamnă reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puțin 65% până în 2030 în UE.
  • Să nu reducă reglementările de mediu pentru accelerarea investițiilor.
  • Asigurarea transparenței în pachetul de recuperare Covid-19 și monitorizarea potențialelor investiții alocate pentru industria combustibililor fosili și a gazelor cu efect de seră.
Toate cerințele enumerate mai sus trebuie însușite, în primul rând, și de Guvernul României, care de curând a lansat un plan de relansare economică care are nevoie de multe îmbunătățiri.

Această platformă este deschisă și propune în spațiul public teme de gândire și dezbatere. E momentul ca decidenții să acționeze vizionar și transparent pentru a fi pregătiți în fața oricărui tip de criză: economică, climatică, ecologică sau de sănătate.

Părerea ta contează pentru noi. Ajută-ne să îmbunătățim manifestul și spune-ne ce crezi!

Mesaj:

Utilizăm cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Accesand butonul "Am înțeles!", confirmați că sunteți de acord cu Politica noastră de confidențialitate și cookie-uri. Puteți modifica oricând setările cookie-urilor!
Am înţeles