Klaus Iohannis participă în data de 19 iunie la video conferința membrilor Consiliului European, unde se va discuta despre bugetul alocat pentru a răspunde la criza provocată de pandemia COVID-19. Greenpeace solicită președintelui României și celorlalți șefi de stat să sprijine alocarea acestor bugete prioritar pentru oameni și natură, pentru o recuperare verde și echitabilă, nu pentru prosperitatea industriilor fosile.

De asemenea, Greenpeace cere să fie înființat la nivelul Comisiei Europene un mecanism de monitorizare și verificare, prin care acordarea de stimuli economici post COVID-19 să țină cont de prevederile Acordului de Climă de la Paris. Comisia Europeană și guvernele naționale vor să investească o sumă fără precedent, 4 mii de miliarde de euro, ca răspuns la criza provocată de COVID-19, majoritatea acestor fonduri urmând să fie destinate schemelor de ajutor de stat.

Dincolo de pachetele controversate de salvare a economiilor europene, o analiză Greenpeace a scos la iveală că industria combustibililor fosili beneficiază de un set larg de măsuri economice la scară națională, inclusiv prin mecanisme de scutire de taxe, reduceri ale accizelor pentru combustibili fosili și modificări legislative. Șefii de stat europeni, care se întâlnesc pe 19 iunie la Consiliul European, trebuie să se asigure că toate măsurile economice și fondurile alocate sunt utilizate exclusiv pentru o recuperare verde și echitabilă.

Cele 4 mii de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană și de guvernele naționale ar însemna mai mult de 25% din PIB-ul Europei, și ar reprezenta aproximativ 9.000 de euro pentru fiecare cetățean european. Acest buget include un total de 3,4 mii de miliarde din pachetele de recuperare anterioară, plus instrumentul denumit Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro. O mare parte din acest buget este de așteptat să fie alocat prin scheme naționale de ajutor de stat. Cu toate acestea, schemele de ajutor de stat aprobate de Comisia Europeană nu sunt condiționate de obiectivele climatice și nu garantează nicio aliniere cu Acordul de Climă de la Paris. În mod similar, sumele mari mobilizate de Banca Centrală Europeană nu sunt condiționate în niciun fel de garanții de mediu.



Lipsa acestor reglementări deschide posibilitatea industriei fosile de a primi ajutoare de stat în mai multe moduri. Cel mai raportat exemplu de sprijin al industriilor este salvarea sectorului aviației – investițiile în ajutoare de stat ajungând până la aproape 33 de miliarde de euro până în prezent. Cel mai cunoscut caz în acest sens este acordarea unui mega sprijin de 9 miliarde de euro pentru Lufthansa.

“Guvernul român a oferit deja ajutoare de salvare de 130 de milioane de euro pentru companiile Tarom şi Blue Air și de 291 de milioane de euro pentru companii românești mari consumatoare de electricitate pentru compensarea costurilor cu emisiile de gaze cu efect de seră ce sunt transferate în prețul electricității. Am auzit multe în ultimele trei luni de la liderii noștri despre importanța recuperărilor verzi și echitabile; într-adevăr, nouăsprezece guverne naționale din UE au sprijinit în mod public acest lucru, inclusiv România. Și totuși, continuă să arunce bani publici către industriile toxice și să ofere plase de siguranță care să permită industriei combustibililor fosili să prospere, în timp ce 1 milion de români au fost trimiși în șomaj“, spune Alin Tănase, coordonator campanie Climă și Transport Durabil la Greenpeace România.

Greenpeace a propus crearea unui mecanism guvernat de Comisia UE pentru a asigura supravegherea tuturor pachetelor de sprijin economic propuse la nivel național și cele propuse de Comisia Europeană. În raportul publicat astăzi este propusă o listă a măsurilor pe care guvernele naționale și UE trebuie să le urmeze: introducerea unor cerințe climatice pentru ajutoarele de salvare, excluderea sectorului combustibililor fosili din împrumuturi publice subvenționate și de la programele de relaxare cantitativă a băncilor centrale, refuzarea slăbirii reglementărilor de mediu și asigurarea transparenței în luarea măsurilor de recuperare post COVID-19. Greenpeace solicită, de asemenea, ca măsurile să protejeze traiul oamenilor și să protejeze drepturile fundamentale.

“Întâlnirea din 19 iunie este crucială pentru viitorul Europei. Dacă instituțiile europene și șefii de stat nu vor lua măsurile necesare pentru împiedicarea finanțării industriei poluante din bani publici, atunci UE se va îndepărta și mai mult de obiectivul de a avea o economie cu 0 emisii de carbon până în 2050 și în mod evident se va îndepărta de o tranziție verde și echitabilă unde oamenii și natura sunt pe primul loc. Să nu uităm ca avem nevoie de fonduri în primul rând pentru a ajuta comunitățile să își revină din criza COVID-19, dar si pentru a atinge obiectivele climatice stabilite în cadrul Acordului de Climă de la Paris. Iar ca acest lucru să se întâmple, Comisia Europeană trebuie să împiedice fluxul de bani către industriile poluante înainte de a ne bloca ireversibil în criza climatică ”, spune Vlad Cătună, coordonator campanie Climă și Energie la Greenpeace România.